Acţiunea are loc în aşezarea Alexandrovscaia, toamna anului 1572
ACTUL I
Plin de tristeţe şi amărăciune este sufletul tânărului opricinic Grigorii Greaznoi. De la un timp încoace îl plictisesc distracţiile juvenile de altă dată. Pentru prima dată Greaznoi a cunoscut sentimentul atotcuprinzător al dragostei pure, dar zădarnic trimite peţitorii la tatăl îndrăgitei Marfe. Negustorul Sobakin i-a refuzat categoric, din motiv că Marfa era făgăduită deja boierului Ivan Lîkov. În dorinţa de a o uita, Greaznoi invită opricinicii în frunte cu Maliuta Skuratov la un ospăţ de zile mari. Împreună cu ei la petreceri s-au alăturat medicul ţarului Bomelii însoţit de Ivan Lîkov. Oaspeţii laudă ospitalitatea şi bunăvoinţa gazdei. Lîkov, revenit recent din ţări străine, povesteşte despre cele văzute, iar istorisirea şi-o încheie prin declamarea unui toast în onoarea înţeleptului suveran Ivan al IV-lea. Cu cântece şi dansuri, Greaznoi îşi distrează oaspeţii.Se ivesc zorile. Toţi pleacă. La rugămintea stăpânului, rămâne doar Bomelii. Promiţându-i o recompensă generoasă, Greaznoi roagă medicul să-i obţină o poţiune, care ar putea vrăji o fată. Discuţia lor a fost ascultată de Liubaşa – amanta lui Greaznoi. Ea de mult a observat că sentimentele iubitului nu mai sunt cele de altă dată şi acum, după cele auzite se lasă pradă geloziei. Dar ea nu-şi va ceda norocul şi se va răzbuna nemilos cu rivala.

ACTUL II
Stradă în aşezarea Alexasandrovscaia. Amurgeşte. Marfa şi Duneaşa, însoţite de Petrovna, menajera familiei Sobakin, ies din mănăstire. Toate gândurile Marfei sunt la mirele ei iubit, Ivan Lîkov. Discuţia tinerelor este întreruptă de apariţia a doi necunoscuţi. Unul din ei o priveşte cu atenţie pe Marfa. Este Ioan cel Groaznic. Tânăra nu-l recunoaşte pe ţar, deghizat în haine de călugăr, dar privirea lui o sperie. Înserează. Strada devine pustie. Liubaşa, furişându-se la casa familiei Sobakin, priveşte prin geam. Frumuseţea Marfei o surprinde şi ea hotărăşte s-o nimicească, înlocuind poţiunea dragostei dobândită de Greaznoi, cu otravă. Pentru a-și atinge scopul, ea se adresează lui Bomelii. El este gata să-i îndeplinească rugămintea, însă, ca răsplată, Liubaşa trebuie să-i ofere dragostea sa. Indignată, fata îl respinge, dar râsetul vesel şi nonşalant al Marfei, care, în acel moment, se aude din casă, îi provoacă noi suferinţe. Disperată, Liubaşa acceptă condiţiile lui Bomelii.

ACTUL III
În casa familiei Sobakin merg pregătirile pentru nuntă. De mult ar fi timpul s-o celebreze, dar ceremonia întârzie din cauza lipsei miresei, care în acest moment este la palatul ţarului, unde se alege viitoarea ţarină din rândurile celor mai frumoase fete ale curţii. Lîkov este îngrijorat; nu-şi poate ascunde emoţiile nici Greaznoi. Dar când Marfa revine, toţi se liniştesc. Se declamă felicitări la adresa tinerilor. Profitând de moment, Greaznoi, neobservat de nimeni, toarnă licoarea în paharul Marfei. Pe neaşteptate, nunta este întreruptă de apariţia lui Maliuta, însoţit de boieri, care anunţă alegerea ţarinei. În pofida speranţei tinerilor, siguri că ţarul o va alege pe Duneaşa, Ioan al IV-lea a preferat-o pe Marfa.

ACTUL IV
Сamera în conacul ţarului. Sobakin este mistuit de gândurile grele, provocate de boala fiicei sale iubite, pe care nimeni nu o poate lecui. Apare Greaznoi. El îi povesteşte Marfei, despre Lîkov, care, fiind torturat, a mărturisit că ar fi otrăvit miresa ţarului şi care la porunca lui Ioan a fost executat. Lovitura este prea crâncenă pentru tânăra fată. În mintea ei tulburată, ea nu-l recunoaşte pe Greaznoi, confundându-l cu iubitul său mire, Vanea, căruia îi destăinuie visul său fermecător. Văzând nebunia Marfei, Greaznoi, îngrozit, conştientizează că aşteptările îi sunt năprasnice: în loc s-o vrăjească, el a ucis-o. Suferinţele iubitei îi provoacă disperare şi opricinicul recunoaşte crima săvârşită: el a otrăvit-o pe Marfa şi l-a bârfit pe Lîkov, care era nevinovat. În acel moment din mulţime a ieşit Liubaşa, mărturisind că a substituit poţiunea. Înfuriat Greaznoi o omoară.