ACTUL I
Tabloul I – Triumful Romei
În sunetele unui marş triumfal, prin faţa mulțimii romane, generalul roman Crassus defilează victorios cu legionarii săi şi cu prada de război. Printre prizonieri se află Spartacus și soția sa Phrygia, precum și prietenul său Harmodius. Spartacus îi apără pe prizonieri de mulțimea disprețuitoare.
Tabloul II – Piața de robi
Pe o stradă din Roma, în piața de robi, are loc vânzarea sclavilor prizonieri. Mulțimea este îmbătată de bucuria victoriei și îl obligă pe Robul grec să danseze.
Proprietarul unei școli de gladiatori îi cumpără pe Spartacus și Harmodius. Apare Crassus cu amanta sa, Aegina. Vrăjită de frumusețea și bărbăția lui Spartacus, Aegina îi cere lui Crassus să-i fie dăruiți Spartacus și Harmodius. Spartacus și Phrygia se despart cu durere.
Tabloul III – Apartamentul Aeginei
Aegina îi aduce pe Spartacus și Harmodius în apartamentul său, pentru a-și satisface pasiunea și dorințele sale. Spartacus este de neînduplecat, rămânând fidel dragostei pentru Phrygia. Înfuriată, Aegina ordonă ca Spartacus și prietenul său să fie duși la școala de gladiatori.
Tabloul IV – Villa lui Crassus
Frustrată și ofensată de refuzul lui Spartacus, Aegina nu-și poate găsi locul. Crassus îi sugerează că doar sângele gladiatorilor o va calma. Dintre toți gladiatorii aduși pentru luptă, Aegina îi alege pe Spartacus, Harmodius și pe Robul grec și îi forțează să se lupte până la moarte.
În lupta aprigă, Harmodius și Robul grec sunt răniți. Aegina îi ordonă lui Spartacus să-și omoare prietenii, însă acesta refuză cu înverșunare. Crassus le ordonă gladiatorilor rămași să-l înfrângă pe Spartacus.
Tabloul V – Monologul lui Spartacus
Spartacus este frământat de gânduri rele. El urăște lanțurile robiei. Mai bine să mori pe câmpul de luptă, decât în arenă, distrându-i pe romani. Spartacus vrea să-și obțină libertatea și să se răzbune pentru toate.
Tabloul VI – Revolta
În cazarma gladiatorilor, în brațele lui Spartacus, moare Robul grec. Moartea acestuia este ultima picătură din cupa răbdării. Îndemnați de Spartacus, gladiatorii fug, ascunzându-se în întunericul nopții.
ACTUL II
Tabloul I – Tabăra lui Spartacus
Gladiatorii eliberați, împreună cu Spartacus, dansează dansuri de război și sărbătoresc evadarea. Toți îi jură credință lui Spartacus.
Tabloul II – Conspirația
Crassus o trimite pe Aegina și pe curtezanele sale în tabăra lui Spartacus pentru a dezorganiza armata.
Tabloul III – Dezbinarea
Aegina duce la bun sfârșit planul lui Crassus. Harmodius este totalmente prins în mrejele ei. Revoltat, Spartacus ordonă ca femeile să părăsească tabăra, însă este prea târziu. Harmodius, împreună cu o parte din ostași și curtezanele, părăsesc tabăra.
Tabloul IV – Apartamentul Aeginei
Aegina îl „răsplătește” pe Harmodius pentru trădarea lui.
Tabloul V – Ospățul lui Crassus
Aegina triumfă, norocul o însoțește peste tot. Distracția e în toi. Harmodius este adus și este rugat să danseze cu curtezanele. Îmbătat de fericire, Harmodius este readus la realitate la vederea prietenilor săi căzuți. Totul este pierdut. Crassus poruncește să fie omorât Harmodius. Corpul de infanterie roman pornește spre tabăra lui Spartacus.
Tabloul VI – Înainte de luptă
Spartacus și Phrygia își iau rămas-bun înainte de bătălia decisivă. Pe neașteptate, apar soldații romani, în frunte cu generalul lor, și îl îndeamnă pe Spartacus să părăsească oștile și să treacă de partea romanilor. Cuprins de furie, Spartacus îl alungă pe conducătorul roman și îi înmânează sabia cu care se va lupta cu Crassus, declarându-i astfel că vrea să se lupte unul contra altuia. Phrygia este cuprinsă de neliniște, presimțind moartea...
Tabloul VII – Moartea lui Spartacus
Începe lupta crâncenă. Spartacus luptă eroic, dar forțele sunt inegale. Spartacus este răpus și moare.
Phrygia este copleșită de durere. Însă chipul curajos al lui Spartacus va rămâne pentru totdeauna simbolul libertății.
Dirijor:
Libretul: Nicolai Volcov
în redacția lui Igor Cernîșov, Rusia
după romanul ”Spartacus” de Raffaello Giovagnoli
Coregrafia: Igor Cernîșov, Rusia
Adaptare coregrafică: Natalia Korotkova
Scenografia: Iurie Matei, Artist al Poporului
Pictor de costume: Anastasia Spătaru
Premiera mondială: 27 decembrie 1956, la Teatrul de Operă și Balet „S. M. Kirov” (în prezent Teatrul Mariinsky) în montarea lui Leonid Iakobson.
Premiera la Chişinău: 1975, la Teatrul Moldovenesc de Stat de Operă şi Balet, în montarea lui I. Cernîșov
Premiera versiunii curente: 24 iunie 2016, la Teatrul Național de Operă și Balet “Maria Bieșu”
Durata spectacolului: 2.00 h. (două pauze)