Istoricul teatrului

ISTORICUL BALETULUI NAŢIONAL

Arta coregrafica din Moldova are traditii bogate, cu radacinile adanc implantate in dansul popular, care a pastrat trasaturile dansurilor din Grecia si Roma Antica, cunoscand pe parcurs si inriurirea culturii popoarelor balcanice si slave.

In Moldova intotdeauna s-a mentinut un interes profund fata de opera si balet, dar numai in 1957 a aparut posibilitatea fondarii unui teatru profesionist. In acest scop la Leningrad si-au facut studiile un drup de moldoveni: Vladimir Tihonov, Petru Leonardi, Vitalie Poclitaru, Vera Salcutan, Claudia Osadci si altii, care dupa absolvirea scolii coregrafice “Vaganov” s-au intors la Chisinau pentru a constitui baza colectivului de balet. Tot atunci au fost invitati tanara balerina Galina Melentiev si experimentatul deja dansator Pavel Fesenco.

Primul spectacol  de balet montat pe scena Teatrului moldovenesc de opera a devenit „Fantana din Bahcisarai” de B. Asafiev. Coregraful  Alexandru Protenco a pornit de la versiunea lui R.Zaharov.  Partitia lui Vatlav a  fost interpretata de Vladimir Tihonov, cea a Mariei de Galina Melentiev, a hanului Chirei – de Pavel Fesenco. Spectacolul a produs un succes extraordinar, care s-a mentinut pe parcursul multor ani de viata scenica a baletului.

In curand in repertoriul tetrului au intrat baletele „Precautiuni inutile” de P. Hertel, „Sraussiana” de J. Strauss, „Lacul lebedelor” de P. I. Ceaikovski, „Noaptea valpurgica” de Gh. Gound.  

Alaturi de celebrele lucrari clasice in teatru apare tendinta de cautare a stilului propriu, de creare a scolii nationale de balet. Compozitorul basarabean Vasile Zagorschi  scrie baletul « Zorii », montat de coregraful  Varcovitchi. Pe motivele poemului lui Mihai Eminescu „Strigoii” compozitorul Eduard Lazarev scrie muzica la baletul „Spada franta”, fiind montat de coregrafii S. Drecin si N.Danilov.  Partitia lui Arald din acest spectacol a devenit unul dintre rolurile de performanta in repertoriul lui Vladimir Tihonov, iar in rolul Focului a excelat Petru Leonardi.

Primul deceniu de statornicire a unei trupe profesioniste de balet a fost marcat de noi montari, cand fiece spectacol devenea un eveniment de zile mari. Teatrul intrerprinde turnee in Bulgaria, la Moscova si Kiev. Pe atunci Chisinaul era vizitat de numerosi oaspeti, iar publicului i se oferea bucuria sa admire talentul unor astfel de somitati ale baletului de performanta ca Vladimir Vasiliev si Ecaterina Maximova, Elena Reabinkina, Raisa Strucikova,  Nicolae Tiscaridze, Andrei Uvarov, Mariana Rajchin, Ludmila Semeneaca, Boris Efimov, Marihiro Ivata.

Publicul meloman astepta cu nerabdare intalnirea cu asa maestri ca Vladimir Tihonov  Petru Leonardi, Rozita Potehina, Alexandru Mihalachi si altii.

Baletul „Carmen-suita” pe muzica de G. Bizet-R. Scedrin inca o data a demonstrat maestria inalta si vocatia de actrita tragica a Galinei Melentiev, care la timpul ei, intr-un mod stralucit s-a produs in rolurile Odilliei, Zanei zapezilor, Cleopatrei.

In anul 1964, revenind in orasul natal  dupa absolvirea Colegiului coregrafic din Moscova, tanarul dansator Mihai Caftanat, se afirma ca prim-solist. Partitia Desire („Frumoasa din padurea adormita”) a devenit unul din rolurile de baza ale artistului. Tanarul dansator s-a distins prin calitatile innascute deosebite. Baza academica solida ii permiteau sa asimileze, fara mai eforturi, toate rolurile principale in spectacolele montate. M.Caftanat devine o adevarata vedeta a dansului barbatesc, cucerind spectatorii prin fascinatie scenica si virtuozitate.

Teatrul de Opera si Balet din Chisinau cauta in primul rind sa-si formeze un repertoriu clasic, fara de care nu poate exista un teatru adevarat. Astfel, repertoriul de baza al teatrului au format baletele „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din padurea adormita”, „Spargatorul de nuci”, „Giselle”, „La Silphide” etc.

Perioada de inflorire a Teatrului de Opera si Balet din Moldova este legata de numele coregrafului lui Marat Gaziev, care a montat „Sonetele” pe muzica lui B. Britten si „Arabesques” pe muzica lui E. Lazarev. Lui, de asemenea, ii apartine realizarea spectacolelor clasice „La Silphide” si „Baiadera”. Anume cu concursul lui Marat Gaziev a fost renovat spectacolul „Antoniu si Cleopatra”, s-au format asa artisti valorosi ca V. Ghelbet, V. Scepaciov, O. Gurievschi, O. Ionel, L. Cerececea si altii.

Interpretarea spectacolului „Baiadera” este o sarcina grea, doar pe puterile unei trupe mari, de o performanta profesionala  aleasa. In acest spectacol si-au realizat maiestria V.Scepaciov, R.Potehin, A.Mihalachi, V.Ghelbet. Maestrul de balet Tatiana Legat a transpus in mod adecvat acest balet in scena moldoveneasca. 

In anul 1983 a avut loc premiera baletului national „Luceafarul”, pe motivele poemului omonim de Mihai Eminescu – ultimul din marii romantici ai sec. XX. Profunzimea filosofica a poemului eminescian plaseaza aceasta lucrare printre capodoperele literaturii universale. Complexitatea universului poetic, patrunsa de simplitatea inedita a versului eminescian, a reprezentat o sarcina destul de grea in aspectul abordarii muzical-scenice a poemului.  „Luceafarul” este prima lucrare in genul de balet a compozitorului Eugen Doga, in care autorul a imbinat principiile simfonismului clasic cu traditiile muzicii nationale. V.Scepaciov si V.Ghelbet s-au pronuntat ca adevarati maestri ai scenei, creand  inedite, prin splendoarea lor, chipurile Catalinei si a Luceafarului. Ulterior in aceste roluri au evoluat cu stralucire O.Gurievschi si A. Alexandrov. De altfel, toate chipurile create in scena de O.Gurievschi  fascineaza printr-o larga si armonioasa gama sentimentala.

Alaturi de baletele clasice, repertoriul teatrului  cuprinde si spectacole contemporane, ca de exemplu „Alba-ca-Zapada si cei sapte pitici” de B.Pavlovski (in redactia lui G.Maiorov), „Romeo si Julieta” de S.Prokofiev, „Printul si cersetorul” de N.Simonean,  montate de talentatul coregraf Eugen Garnet.  

La teatru are loc schimbul generatiilor.

Astazi in functie de Prim-coregraf se afla Mihai Caftanat - un dansator de exceptie, Artist al Poporului din R.M., Erou al muncii din Vietnam.

Olga Gurievschi, Maestru emerit al artei din RM, este pedagog-repetitor. Printre elevii sai sunt artistii A.Homitchi, V.Statnai, A.Terentiev.  

Elena Taricov, este un pedagog iscusit, care a daruit teatrului asa dansatori, ca Cristina Terentiev, Rada Duminica, Nicolae Balan, Svetlana Balta.

Tamara Podaruev – pedagog-repetitor, Maestru in arta, Artista emerita din Vietnam.

Teatrul se mandreste cu dansatorul Andrei Litvinov, Maestru in arta. Maniera lui se deosebeste printr-un anume aristocratism, caracter retinut, dar si plin de temperament, atunci, cand o cere dramaturgia. А. Litvinov poseda un dar actoricesc aparte, stie sa construiasca propria conceptie dramatica.

Ghenadie Badica, Maestru in arta, este inca un dansator recunoscut, cu o maniera artistica pregnanta.

Astazi pe scena teatrului se produce o noua pleada de dansatori talentati. Solistii Nadejda si Egor Scepaciov, Cristina si Alexei Terentiev, Anastasia Homitchi, Vladimir Statnai, Maria Poliudov, pastrand traditiile clasice bucura spectatorii prin capacitatile si realizarile sale in acest distins gen al artei. In aceasta ordine de idei, remarcam  importanta si aportul Colegiului National de Coregrafie in formarea profesionala a artistilor de balet din Moldova. Acest colegiu a educat asa dansatori de performanta, precum V.Scepaciov, O.Ionel, E.Zaitev, Gh.Badica, A.Litvinov, N.Cotet, E.Scepaciov, C.Terentiev, A.Homitchi, V.Statnai, M.Poliudov, S.Vasilita, V.Bondarenco, A.Nazarenco si multi altii.

Trupa de balet a Teatrului National de Opera si Balet, pe parcursul intregii sale vieti, pline de inflacarare si revelatii artistice, ce a cuprins creatia a mai multor generatii de coregrafi si artisti, si-a creat imaginea unui colectiv de inalt profesionalism. Aceasta ne-o ilustreaza rezultatele turneelor intreprinse in Rusia, Laos, Vietnam, Bulgaria, Italia, Romania, precum si inalta apreciere, data de catre criticii teatrali reprezentantilor colectivului. Trupa de balet a teatrului e plina de energie, idei artistice, dorinta de a monta noi spectacole originale. Mai mult, ea intotdeauna a avut parte de spectatori recunoscatori.