RAPORTUL CONDUCERII

I.P. Teatrul National de Opera si Balet ”Maria Biesu” pentru anul 2025 I. Indicatorii financiari de performantä.

In anul 2025, au fost inregistrate urmätoarele categorii semnificative de venituri, care sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Informatii privind structura veniturilor din vänzäri

1

Pe parcursul anului 2025, I.P. Teatrul National de Opera si Balet ”Maria Biesu” a inregistrat venituri totale in valoare de 85 237 130 lei 59 bani. Cota cea mai mare in totalul veniturilor revine veniturilor din prestarea serviciilor (85,1%); ponderea veniturilor obtinute din contractele de leasing constituie 14,9%. Activitatea operationalä a entitätii include urmätoarele tipuri de venituri: venituri obtinute din activitäti de spectacole - cultivarea in masä a artei teatrale clasice, venituri obtinute din sponsorizäri din partea persoanelor juridice, venituri obtinute din subventiile privind remunerarea muncii si a contributiilor de asiguräri sociale de stat obligatorii virate de angajatori, venituri obtinute din subventiile privind organizarea si desfasurarea Festivalului International de Operä si Balet ”Maria Biesu”, Festivalului de muzicä clasicä ”DescOpera”, Festivalului ”Märtisor”, venituri obtinute din comercializarea biletelor teatral - concertistice prin intermediul casei teatrale a entitätii, venituri obtinute din granturile alocate de cätre Ministerul Culturii pentru montarea spectacolelor.

Genul principal de activitate constä in activitäti de spectacole, avand o cotä de 8,8% din totalul vanzärilor pe teritoriul tärii si o cotä de 1,6% din totalul vanzärilor efectuate peste hotarele tärii, referitor la desfäsurarea turneelor internationale. Ponderea veniturilor obtinute din sponsorizäri din partea persoanelor juridice si a veniturilor din subventiile pentru organizarea si desfäsurarea Festivalului International „Maria Biesu” este de 0,2%, respectiv 1,6%.Valoarea veniturilor obtinute din subventiile acordate de Ministerul Culturii pentru reparatia acoperisului entitätii si a retelelor pluviale reprezintä o cotä nesemnificativä de 0,2% din totalul veniturilor din vanzäri. Märimea altor venituri constituie 1,5 % in totalul veniturilor din vanzäri. Veniturile obtinute din subventiile pentru remunerarea muncii si a contributiilor asigurärilor sociale de stat obligatorii virate de angajatori revine o cotä de 70,9%

Insuficienta resurselor financiare inregistratä de entitate in perioada de gestiune a influentat negativ pozitia financiarä a acesteia. Astfel, in structura patrimoniului administrat de entitate predominä imobilizärile corporale, inclusiv mijloacele fixe, a cäror pondere la finele anului 2025 a constituit 84,50 % din totalul activelor, fiind in diminuare cu 1,61 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu finele anului precedent (Tabelul 2). Diminuarea inregistratä este determinatä de nivelul redus al investitiilor capitale destinate modernizärii si reinnoirii bazei tehnice-materiale a entitätii. Mentinerea si dezvoltarea infrastructurii tehnice constituie un factor indispensabil pentru asigurarea desfäsurärii

2

continue a activitätii artistice, realizarea productiilor teatrale in conditii corespunzätoare si respectarea cerintelor tehnice aferente spectacolelor de operä si balet.

Totodatä, necesitatea modernizärii echipamentelor si a infrastructurii este conditionatä de uzura fizicä si moralä a acestora, precum si de necesitatea adaptärii procesului artistic la standardele tehnice contemporane, in vederea sporirii calitätii actului cultural si eficientizärii activitätii operationale a entitätii.

Un factor care a influentat modificärile intervenite in structura patrimoniului entitätii il reprezintä cresterea ponderii creantelor curente, aceasta majorandu-se de la 5,27% la 6,90%, respectiv cu 1,63 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu perioada precedentä. Majorarea creantelor curente reflectä existenta unor sume neachitate in termen de cätre beneficiarii serviciilor prestate, partenerii contractuali si alte entitäti implicate in organizarea si desfasurarea spectacolelor de operä si balet. Specificul activitätii teatrale presupune colaborarea continuä cu organizatori de spectacole, agenti economici, institutii culturale si alte entitäti, inclusiv in cadrul turneelor si proiectelor artistice, fapt ce poate genera decalaje temporare intre prestarea serviciilor cultural- artistice si incasarea efectivä a mijloacelor financiare aferente. In acest context, monitorizarea permanentä a creantelor curente si consolidarea mecanismelor de recuperare a acestora reprezintä o necesitate pentru mentinerea echilibrului financiar al entitätii. Gestionarea eficientä a creantelor contribuie la asigurarea surselor financiare necesare pentru organizarea spectacolelor, intretinerea bazei tehnica-materiale, achitarea serviciilor aferente activitätii scenice si desfäsurarea neintreruptä a procesului artistic.

3

Tabelul 2

Structura activelor si surselor de finantare a acestora a I.P. Teatrul National de

Opera si Balet ”Maria Biesu”

Datele prezentate in Tabelul 2 evidentiazä o evolutie moderatä a structurii surselor de finantare ale I.P. „Teatrul National de Operä si Balet «Maria Biesu»” pe parcursul anului 2025. Astfel, ponderea capitalului propriu in totalul pasivelor a crescut de la 17,79% la inceputul perioadei de gestiune la 21,39% la finele acesteia, inregistrand o majorare de 3,6 puncte procentuale (p.p.). Cresterea inregistratä reflectä o consolidare relativä a surselor proprii de finantare si mentinerea unui nivel controlabil al obligatiilor fatä de terti. Totodatä, nivelul capitalului propriu rämane sub plafonul orientativ de sigurantä de 50%, ceea ce indicä necesitatea identificärii continue a surselor suplimentare de finantare pentru sustinerea activitätii operationale si a procesului de dezvoltare tehnico-artisticä a entitätii.

In anul 2025, au fost inregistrate urmätoarele valori ale ratelor de lichiditate, prezentate in tabelul 3.

4

Tabelul 3

Analiza indicatorilor de lichiditate ale I.P. Teatrul National de Opera si Balet

”Maria Biesu”

9

*Rata de lichiditate generalä = Active circulante/Datorii curente

Acest indicator presupune compararea activelor curente cu datoriile curente. Sensul economic al acestuia este de a verifica dacä entitatea dispune de suficiente active curente pentru a-si achita datoriile curente in totalitate. Un interval optim recomandat pentru acest indicator este intre 2 si 2,5. La finalul anului 2025, rata de lichiditate generalä a inregistrat o crestere de 0,20 puncte procentuale (p.p.), crescand de la 0,70 la sfarsitul anului 2024 la 0,90 la sfarsitul anului 2025.

Cu toate acestea, valoarea ratei de lichiditate generalä pentru anul 2025 nu se incadreazä in intervalul optim recomandat (2-2,5). Acest fenomen poate fi considerat negativ, deoarece indicä o posibilä dificultate a entitätii in a-si gestiona datoriile curente. Explicatia pentru aceastä situatie constä in faptul cä ritmul de crestere al datoriilor curente nu depäseste ritmul de crestere al activelor circulante. Cu toate acestea, este esential de mentionat cä acest indicator nu reflectä intreaga situatie financiarä a entitätii.

Neajunsurile ratei de lichiditate generalä:

Unul dintre aspectele importante de luat in considerare este cä aceastä ratä nu tine cont de structura activelor circulante. Chiar dacä entitatea dispune de active circulante suficient de mari, structura acestora poate fi inadecvatä. In practicä, activele circulante pot include o combinatie de mijloace bänesti, creante si stocuri de märfuri sau materiale. Mijloacele bänesti si creantele sunt mult mai usor disponibile pentru a acoperi datoriile

5

curente decat stocurile de märfuri sau materialele, care pot necesita o perioadä mai lungä pentru a fi convertite in numerar.

In acest context, ar fi util ca entitatea sä implementeze mäsuri pentru a optimiza gestionarea fluxurilor de numerar, cum ar fi scurtarea termenelor de colectare a creantelor sau reducerea stocurilor de marfä, pentru a asigura o lichiditate adecvatä si o capacitate crescutä de a face fatä datoriilor curent.

*Rata de lichiditate relativä (redusä = Activ circulant - Stocuri/Datorii curente)

Acest indicator reflectä capacitatea entitätii de a achita datoriile curente prin mobilizarea mijloacelor bänesti, a investitiilor si a creantelor. Intervalul optim recomandat pentru acest indicator este cuprins intre 0,7 si 0,8. Rata de lichiditate relativä a crescut cu 0,37 puncte procentuale (p.p.), de la 0,20 la finele anului 2024, la 0,57 la finele anului 2025. Astfel, rata de lichiditate relativä pentru anul 2024 si 2025 nu se incadreazä in intervalul optim (0,7-0,8, dar nu mai mare de 1). Cresterea acestei rate este rezultatul majorärii valorii activelor circulante si a scäderii valorii stocurilor, in contextul in care datoriile curente au crescut. Acest fenomen sugereazä o presiune mai mare asupra capacitätii entitätii de a-si acoperi obligatiile curente prin resursele disponibile.

Cu toate acestea, este important de mentionat cä, desi rata de lichiditate relativä a crescut, aceasta nu se aliniazä cu nivelurile recomandate de lichiditate optimä, ceea ce poate indica o posibilä vulnerabilitate in gestionarea datoriilor curente. Astfel, este esential ca entitatea sä imbunätäteascä structura activelor circulante, printr-o gestionare mai eficientä a stocurilor si a creantelor, pentru a asigura o lichiditate suficientä in fata obligatiilor financiare. De asemenea, monitorizarea continuä a datoriilor curente si o mai bunä planificare financiarä ar contribui la o stabilitate financiarä crescutä.

*Rata de lichiditate imediatä = Numerar/Datorii curente

Acest indicator caracterizeazä capacitatea entitätii de a achita datoriile pe termen scurt, utilizand imediat mijloacele bänesti disponibile la moment. Intervalul optim recomandat pentru acest indicator este intre 0,2 si 0,25. Rata de lichiditate imediatä a crescut cu 0,03 puncte procentuale (p.p.), de la 0,14 la finele anului 2024, la 0,17 la sfarsitul anului 2025. Astfel, rata de lichiditate imediatä pentru anul 2025 nu se incadreazä in intervalul optim recomandat (0,2-0,25), semnaland o evolutie pozitivä, cauzatä de majorarea valorii mijloacelor bänesti disponibile in conditiile in care s-au inregistrat si scäderi ale datoriilor pe termen scurt. Este necesar ca entitatea sä optimizeze gestionarea fluxurilor de numerar, sä isi eficientizeze utilizarea resurselor financiare disponibile si sä adopte mäsuri de intärire a lichiditätii imediate pentru a preveni posibile dificultäti financiare.

Un nivel insuficient al coeficientului de lichiditate poate duce la o serie de consecinte negative, cum ar fi intarzieri in plata datoriilor, penalitäti financiare sau pierderi de oportunitäti. Acesta subliniazä necesitatea de a dezvolta o strategie eficientä de gestionare a activelor curente si de a implementa mäsuri pentru imbunätätirea

6

lichiditätii, inclusiv prin imbunätätirea colectärii creantelor, gestionarea mai eficientä a stocurilor si optimizarea fluxurilor financiare.

Evolutia rentabilitätii, care reprezintä un indicator al eficientei, exprimand capacitatea entitätii de a genera profit, este prezentatä in Tabelul 4.

Tabelul 4

Aprecierea dinamicii rentabilitätii veniturilor din vänzäri, rentabilitätii activelor si
a capitalului propriu ale I.P. Teatrul National de Opera si Balet ”Maria Biesu”

Nivelul rentabilitätii veniturilor din vanzäri, calculat pe baza profitului brut, a fost de 15,97% in anul 2025, ceea ce inseamnä cä, pentru fiecare leu obtinut din vanzäri, entitatea a realizat un profit brut de 15 lei si 97 bani. Acest indicator reflectä eficienta cu care institutia gestioneazä vanzärile, costurile si preturile serviciilor prestate. Scopul principal al oricärei entitäti este de a maximiza volumul vanzärilor pentru a obtine un profit cat mai mare.

Rentabilitatea activelor a atins un nivel de 3,92% in urma profitului net realizat in anul 2025. Aceasta inseamnä cä, pentru fiecare leu de active, entitatea a obtinut un profit de 3 lei 92 bani inainte de impozitare, indicand astfel o utilizare eficientä a activelor sale. Eficienta in utilizarea resurselor economice este esentialä pentru capacitatea entitätii de a supravietui financiar, de a atrage fonduri si de a-si achita datoriile in termenele stabilite.

In ceea ce priveste rentabilitatea capitalului propriu, aceasta a inregistrat un nivel de 0,2% in anul 2025, indicand cä institutia a obtinut un profit net de 0,2 bani pentru

7

fiecare leu de capital propriu. Desi acest rezultat este pozitiv, el rämäne modest si ar putea reflecta o utilizare mai putin eficientä a capitalului disponibil. Analiza acestor indicatori sugereazä cä, desi entitatea prezintä un profit brut si o rentabilitate moderatä a capitalului propriu, existä potential pentru imbunätätirea gestionärii activelor si capitalului. O mai bunä utilizare a resurselor ar putea contribui la cresterea rentabilitätii generale si la consolidarea stabilitätii financiare pe termen lung.

II. Indicatorii nefinanciari de performantä, relevanti pentru activitatea entitätii.

9

Activitatea I.P. Teatrul National de Operä si Balet „Maria Biesu”, desfäsuratä in anul 2025, a fost apreciatä nu doar din punct de vedere financiar, ci si din perspectiva interactiunii cu spectatorii, a proceselor economice interne desfäsurate in cadrul entitätii, precum si in ceea ce priveste formarea si avansarea profesionalä continuä. Aceste aspecte fundamentale ale activitätii institutiei sunt reflectate si prezentate in cadrul programului de activitate pentru anul 2025, care urmäreste sä punä in evidentä realizärile si provocärile intämpinate.

Astfel, in anul 2025, Teatrul National de Operä si Balet „Maria Biesu” a organizat un total de 54 de spectacole si concerte, asa cum sunt prezentate detaliat in Tabelul 5, dupä cum urmeazä:

Tabelul 5

Informatii privind prezentarea spectacolelor si obtinerea veniturilor din vanzarea

biletelor teatrale -concertistice

8

Din informatiile prezentate in tabelul 5, rezultä cä, pe parcursul anului 2025, Institutia Publicä Teatrul National de Operä si Balet „Maria Biesu” a organizat si

9

desfäsurat un numär de 54 de spectacole de operä si balet. Veniturile obtinute din vänzarea biletelor pentru aceste spectacole constituie suma de 7 516 250 lei, reprezentänd o cotä de 8,8% din venitul total al entitätii. Aceste venituri reflectä atät popularitatea spectacolelor, cät si succesul activitätilor teatrale in atragerea publicului si generarea de resurse financiare pentru sustinerea activitätilor culturale ale teatrului.

Situatia privind gradul de ocupare a sälii de spectacole pentru anul 2025 este prezentatä in Tabelul 6, dupä cum urmeazä:

Tabelul 6

Informatii privind gradul de ocupare a sälii de spectacole pentru anul 2025

Gradul de ocupare a sälii de spectacole variazä in functie de numärul biletelor vändute, precum si de numärul de spectacole de balet si operä prezentate. In luna ianuarie 2025, I.P. Teatrul National de Operä si Balet „Maria Biesu” a prezentat cinci spectacole de balet, douä spectacole de operä si un concert pentru 4 784 de spectatori. Avänd in vedere capacitatea sälii de 9 600 de locuri (pentru 8 spectacole), gradul de ocupare a fost de 50,0%. In luna februarie 2025, entitatea a prezentat patru spectacole de balet si douä spectacole de operä pentru 3 501 spectatori. Astfel, gradul de ocupare a fost de 49,0%, in raport cu capacitatea sälii de 7 200 de locuri (pentru 6 spectacole). O situatie similarä s-a inregistrat si in luna iunie 2025, cänd entitatea a prezentat un spectacol de balet, un spectacol de operä si douä concerte. In aceastä perioadä, gradul de ocupare a fost de 32,0%, cu aproximativ 1 554 de spectatori, dintr-o capacitate totalä de 4 800 de locuri (pentru 4 spectacole).

Pentru intreg anul 2025, institutia a inregistrat un grad de ocupare mediu de 39,4%, raportat la capacitatea totalä a sälii. Acest grad de ocupare, care este mai scäzut

10

decat cel optim, poate fi influentat de mai multi factori, precum programul de spectacole, politica de preturi ale biletelor, promovarea evenimentelor si preferintele publicului.

Tabelul 7

Informatii privind contractele incheiate cu enitatile privind prezentarea
spectacolelor de opera si balet pentru anul 2025.

11

Pe parcursul anului 2025, au fost incheiate contracte intre I.P. Teatrul National de Operä si Balet „Maria Biesu” si entitäti internationale, privind desfäsurarea spectacolelor de operä si balet, a cäror detaliere este prezentatä in Tabelul 7. Aceste colaboräri au contribuit la diversificarea ofertei culturale si la promovarea teatrele internationale, facilitand schimburi artistice si cresterea vizibilitätii teatrului pe plan international.

II. Perspectivele strategice de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung asupra evolutiei desfasurarii evenimentelor cultural - artistice m cadrul Institutiei Publice

9 9

Teatrul National de Opera si Balet „Maria Biesu’’.

Viziunea strategicä a Teatrul National de Operä si Balet „Maria Biesu” pentru anul 2026 este orientatä spre consolidarea pozitiei institutiei ca reper national al artei lirice si coregrafice si spre afirmarea activä in spatiul cultural european, printr-un program artistic coerent, competitiv si adaptat cerintelor publicului contemporan. In baza autonomiei de creatie si repertoriu, cu sprijinul si sub egida Ministerului Culturii al Republicii Moldova, institutia isi propune implementarea unui program artistic amplu, axat pe premiere, restabiliri de valoare, activitäti educationale si prezentä international constantä.

Directii artistice si repertoriale

Pentru anul 2026 sunt planificate douä premiere absolute, dupä cum urmeazä:

• operä - „Lucia di Lammermoor” de Gaetano Donizetti;
• balet clasic - „Cenusäreasa” de Serghei Prokofiev.

Totodatä, este preväzutä restabilirea operei „Iolanta”, precum si redecorarea si modernizarea scenicä a unor productii din repertoriul existent, in vederea mentinerii standardelor artistice si tehnice.

12

Activitate artistica si indicatori cantitativi

9

In anul 2026, institutia isi propune realizarea si prezentarea a minimum 60 de spectacole, incluzänd opere, balete si concerte, atät la sediu, cät si in cadrul evenimentelor externe si festivalurilor.

Participarea la festivaluri internationale de prestigiu, inclusiv Festivalul International „Opera Aperta 2026” - Cluj, Romänia, va contribui la extinderea numärului total de reprezentatii si la cresterea vizibilitätii institutiei pe plan international.

Ca urmare, pentru anul 2026 se estimeazä:

• numär total de spectatori: 40.000 - 50.000 persoane;
• grad mediu de ocupare a sälii: pänä la 60%, cu valori superioare inregistrate la

premiere, festivaluri si spectacolele prezentate in cadrul evenimentelor internationale.

Activitati educationale si de formare

9 9 9

Institutia va continua dezvoltarea componentei educationale prin:

• organizarea a 8-10 concerte educative destinate copiilor si tinerilor;
• desfasurarea a minimum 6 masterclass-uri cu artisti, dirijori si coregrafi de

prestigiu, contribuind la formarea profesionalä a personalului artistic si la educarea publicului tänär.

Prezenta international si sprijin institutional

In anul 2026, TNOB „Maria Biesu” isi propune:

• participarea la minimum 3 festivaluri internationale, inclusiv Festivalul

International „Opera Aperta 2026” - Cluj, Romänia;

• realizarea a 1-2 turnee artistice internationale, cu sprijinul si sub egida

Ministerului Culturii.

Sprijinul institutional al Ministerului Culturii va continua sä reprezinte un factor esential in:

• promovarea valorilor culturale nationale peste hotare;
• asigurarea cadrului financiar si logistic necesar proiectelor de anvergurä;
• consolidarea pozitiei internationale a teatrului.

13