
Rolurile și interpreții
Prolog
În tăcerea casei sale, Don Quijote, un nobil în vârstă și visător, își petrece clipele cufundat în lecturile cavalerești. Fascinat de eroismul cavalerilor, el trăiește prin pagini gloria unor vremuri apuse. Istovit, adoarme, iar visul i se preschimbă într-o vedenie luminoasă: un tărâm feeric unde driade grațioase se învăluie în dansuri delicate, iar în mijlocul lor se ivește chipul fermecătoarei Dulcineea, simbol al frumuseții ideale. La trezire, imaginea nu se risipește. Convins că soarta îl cheamă la fapte mărețe, își încalecă visul cu armură și hotărâre și pornește la drum, avându-l alături pe credinciosul Sancho Panza, scutierul său bonom și pragmatic.
Actul I
Pe piața scăldată de soare, în fața hanului lui Lorenzo, pulsează veselia. Printre tineri se remarcă Kitri, fiica hangiului, și Basil, bărbierul îndrăgostit de ea, care își împărtășesc dragostea în pași de dans plini de viață. Dar tatăl fetei se împotrivește: pentru ea visează o căsătorie avantajoasă cu bogatul, însă ridicolul Camacho. Kitri respinge acest plan cu fermitate, stârnind zâmbete și murmur în mulțime.
În vâltoarea bucuriei, își fac apariția toreadorii, în frunte cu Espada și frumoasa Mercedes. Dansul lor aprins, plin de pasiune, electrizează atmosfera și aduce un vânt de sărbătoare. În acest moment apar Don Quijote și Sancho Panza: intrarea lor atrage uimire și curiozitate. Sancho devine ținta glumelor și farselor, în vreme ce Don Quijote, fermecat de Kitri, vede în ea chipul Dulcineei din visul său. Îngenunchează și o invită la dans, cu gesturi de cavaler rătăcitor.
Între timp, Sancho fură un pește uriaș, dar este prins de Lorenzo. Profitând de forfota creată, Kitri și Basil reușesc să fugă. Înfuriat, Lorenzo, însoțit de Camacho, pornește pe urmele lor. Don Quijote, crezând că asistă la o poveste demnă de romanele sale, hotărăște să sprijine iubirea celor doi și se alătură lor, însoțit de Sancho.
Actul II
Într-o cârciumă de la marginea orașului, atmosfera e în fierbere: Espada și Mercedes aprind sala cu dansul lor pătimaș. Înăuntru pătrund Kitri și Basil, bucuroși că au scăpat pentru o clipă de urmăritori. Însă liniștea lor e de scurtă durată — Lorenzo și Camacho îi ajung din urmă, hotărâți să pecetluiască logodna fetei cu bogatul pretendent.
Într-un gest disperat, Basil se preface că își curmă viața. Kitri plânge, iar Don Quijote, recunoscând în suferința ei noblețea Dulcineei visate, se revoltă. Îl înfruntă pe Lorenzo și, cu arma ridicată, îl constrânge să binecuvânteze căsătoria celor doi îndrăgostiți. În clipa în care logodna e rostită, Basil se ridică nevătămat, iar iubirea triumfă într-o izbucnire de bucurie colectivă.
Actul III
Pe piața mare, orașul își îmbracă straiele de sărbătoare: Kitri și Basil își unesc destinele în dans și iubire. Espada și Mercedes încântă cu focul lor, iar mirii își etalează virtuozitatea într-un pas de deux strălucitor, apoteoză a pasiunii și tinereții.
În mijlocul veseliei, Don Quijote simte în adâncul sufletului că a apărat dragostea și dreptatea, asemenea unui cavaler al idealului. Își ia rămas-bun de la miri, binecuvântându-le fericirea, și pornește din nou la drum alături de credinciosul Sancho Panza, în căutarea altor aventuri.
Dirijor: Alexei Baklan, Ucraina-Polonia
Libretul: Marius Petipa
După un episod din renumitul roman "Don Quijote de la Mancha" de Miguel de Cervantes Saavedra
Coregrafia: Alexandr Gorski, după versiunea originală a lui Marius Petipa
Redacţia: Marat Gaziev
Scenografia: Veaceslav Ocunev
Costume: Irina Press, Maestru în Artă
Conducător artistic al trupei de balet: Anastasia Homițcaia, Artist al Poporului
Scenograf – coordonator: Iurie Matei
Concertmaestru al Orchestrei – Vioara I: Olga Vlaicu
Premiera mondială: 14 decembrie 1869, la Teatrul Mare, Moscova
Premiera la Chişinău: 16 mai 1986, la Teatrul Academic de Stat de Operă şi Balet al RSS Moldoveneşti.
Durata spectacolului: 2 ore (o pauză)